^Sus
  
  
  
Get Adobe Flash player

Meniu Principal

Utile elevului

Cum pregătim un PROIECT?

În utilizarea  metodei PROIECTULUI se parcurg următoarele etape:

  1. Stabilirea temelor pentru proiect (pot fi implicaţi şi elevii, dacă le este deja familiar acest tip de activitate).
  2. Stabilirea şi precizarea perioadei de realizare a proiectului.
  3. Familiarizarea elevilor cu exigenţele specifice elaborării unui proiect.
  4. Planificarea activităţii (individuale sau de grup):

    -   formularea obiectivelor proiectului;

    -   constituirea grupelor de elevi (dacă este cazul);

    -   distribuirea/alegerea subiectului de către fiecare elev/grup de elevi;

    -   distribuirea/asumarea responsabilităţilor de către fiecare membru al grupului:

                                                                         - TEORETICIENII - aleg materialul teoretic, creează slide-uri;
                                                                         - ISTORICII - selectează materialul istoric, creează slide-uri;
                                                                         - PRACTICIENII - rezolvă după fişe, sarcinile practice;
                                                                         - REDACTORII - culeg, editează informaţia;

      -   identificarea surselor de documentare:manuale, proiecte mai vagi, cărţi de specialitate, reviste de                 specialitate, persoane / instituţii specializate în domeniu;

  5. Desfăşurarea cercetării/colectarea datelor.
  6. Realizarea produselor/materialelor.
  7. Prezentarea rezultatelor obţinute/proiectului.
  8. Evaluarea proiectului.

 

Criterii de evaluare a  proiectului

  • Stabilirea scopului/obiectivelor proiectului şi structurarea conţinutului;
  • Activitatea individuală realizată de către elev (investigaţie, experiment, anchetă etc.);
  • Rezultate, concluzii, observaţii. Aprecierea succesului proiectului, în termeni de eficienţă, validitate, aplicabilitate etc.;
  • Prezentarea proiectului (calitatea comunicării, claritate, coerenţă, capacitate de sinteză etc.);
  • Relevanţa proiectului (utilitate, conexiuni interdisciplinare etc.).

(A. Stoica, în lucrarea sa - Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori  (2001, 63))

În realizarea proiectului se respectă următoarea structură (adaptare după Stoica, 2001, 60-61):

  1. Pagina de titlu (include tema proiectului, numele autorului/autorilor, şcoala, clasa, perioada de realizare);
  2. Cuprinsul (se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor);
  3.  Introducerea (se fac referiri la importanţa temei, cadrul conceptual şi metodologic);
  4. Dezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins;
  5. Concluzii;
  6. Bibliografie;
  7.  Anexe  

   Pe parcursul realizării proiectului, cadrul didactic oferă suport şi consultaţii elevilor în desfăşurarea cercetării, în colectarea datelor necesare şi poate efectua evaluări parţiale.

Evaluarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului, cât şi la calitatea procesului, a activităţii elevului.

Log in to comment
Discuss this article in the forums (0 replies).

Alfabetul grecesc

Alfabetul grec este o culegere a celor 24 de litere folosite pentru a scrie în limba greacă din secolul VIII î.Hr. până astăzi. Este primul și cel mai vechi alfabet care notează fiecare vocală și fiecare consoană cu semne separate. Începând din secolul II î.Hr. literele grecești au fost folosite și pentru a marca numeralele.

Alfabetul grec își are originile în alfabetul fenician și nu este legat de scrierea liniară B sau alfabetul silabic cipriot, sistemele folosite anterior pentru a reprezenta limba greacă în scris. A dat naștere mai multor alfabete folosite în Europa și Orientul Mijlociu, inclusiv cel latin și cel chirilic. În afară de funcția sa de reprezentare scrisă a limbii grecești, literele alfabetului grec sunt folosite azi ca simboluri în matematică și alte științe exacte.

Literă mareLiteră micăTransliterare clasicăTransliterare modernăPronunție în AFIDenumire
Α α a a /a/ (modern) sau /aː/ (antic) Alfa
Β β b v /v/ (modern) sau /b/ (antic) Beta
Γ γ g g între /ɣ/ și /ʝ/ (modern) sau /g/ (antic) Gama (sau Gamma)
Δ δ d d /ð/ (modern) sau /d/ (antic) Delta
Ε ε e e /e/ Epsilon
Ζ ζ z z /z/ (modern) sau /dz/ (antic) Zeta
Η η e i /i/ (modern) sau /ɛː/ (antic) Eta
Θ θ th th /θ/ (modern) sau /tʰ/ (antic) Teta
Ι ι i i /i/ (modern) sau /iː/ (antic) Iota
Κ κ k k între /c/ și /k/ (modern) sau k (antic) Kappa
Λ λ l l /l/ Lambda
Μ μ m m /m/ Miu
Ν ν n n /n/ Niu
Ξ ξ x x /ks/ Csi
Ο ο o o /o/ Omicron
Π π p p /p/ Pi
Ρ ρ r r /r/ Ro
Σ σ, ς s s /s/ Sigma
Τ τ t t /t/ Tau
Υ υ y y /i/ (modern) sau /yː/ (antic) Ipsilon
Φ φ ph f /f/ (modern) sau /pʰ/ (antic) Fi
Χ χ kh ch între /x/ și /ç/ (modern) sau /kʰ/ (antic) Hi
Ψ ψ ps ps /ps/ Psi
Ω ω o o /o/ (modern) sau /ɔː/ (antic) Omega

Literele grecești sunt folosite deseori în notația științifică, mai ales în algebrăgeometrie și fizică:

  • Unghiurile sunt notate cu θ (teta mic) sau α (alfa mic).
  • Litera Δ (delta mare) este folosită pentru a desemna un interval, dar și pentru a rezolva o ecuație algebrică de gradul al II-lea (discriminantul ecuației).
  • Literea ε (epsilon mic) este folosită pentru a desemna valorile neglijabile (cantități mici).
  • Litera π (pi mic) este utilizată în matematică pentru a desemna raportul dintre circumferința unui cerc și diametrul său, având valoarea numerică de aproximativ 3,1415926536.
  • Litera ω (omega mic) desemnează în fizică viteza unghiulară.
  • Litera Ω (omega mare) este simbolul pentru o unitate din SI a rezistenței electrice, ohmul.
  • Litera μ (miu mic) este simbolul pentru prefixul SI micro, care reprezintă o milionime dintr-o unitate.
  • Litera ρ (ro mic) este folosită în matematică pentru a indica coordonata radială într-un sistem de coordonate polare și în fizică pentru densitate.
  • Litera χ (hi mic) este utilizată în fizică pentru a desemna un coeficient de compresibilitate (termodinamică și unde).
  • Litera Σ (sigma mare) este utilizată în matematică pentru a desemna o sumă de elemente.
  • Literele grecești sunt folosite în astronomie pentru a desemna stelele .
  • Diferitele tipuri de radiații emise de substanțele radioactive sunt notate respectiv α, β și γ.
Log in to comment
Discuss this article in the forums (0 replies).

10 secrete ale invatarii eficiente

Cum sa invat mai repede si mai bine?  Cum sa-mi amintesc atunci cand am nevoie, ce am invatat?”

“Scoala cea mai buna este aceea in care inveti, inainte de toate, CUM sa inveti” N.Iorga

Capacitatea de a invata cat mai repede, de a retine cat mai bine si mai rapid, pentru o perioada de timp cat mai lunga, sunt caracteristici ale unei persoane de succes. Scoala te invata foarte multe lucruri, insa din pacate, scapa din vedere unul esential – cum anume sa inveti. Arta de a dobandi noi cunostinte, de a le intelege si a le integra in ansamblul cunostintelor pe care le posezi deja, e mult mai valoroasa si mai importanta decat cunostintele in sine. Gandeste-te ca daca stii sa inveti, vei putea oricand asimila lucruri noi, vei fi capabil sa-ti schimbi meseria sau sa te adaptezi oricaror schimbari din viata ta profesionala.

Iti dau mai jos cateva trucuri pe care le-am descoperit experimentand sau citind:

1.Pacaleste creierul!

Daca informatiile pe care urmeaza sa le asimilezi ti se par plictisitoare si nu te atrag deloc, convinge-ti creierul ca acele informatii sunt foarte importante, chiar vitale! Trebuie sa stii ca, creierul e stimulat de emotii, de aceea elementul esential care sporeste atentia, intelegerea si memorarea este incarcatura emotionala a materialului studiat. Daca ea nu exista, creeaza tu emotie, include in activitatea ta de invatare lucruri care sa te distreze, sa te uimeasca, sa te entuziasmeze sau sa-ti provoace orice alt sentiment placut: joaca-te, imagineaza-ti ca esti personajul unui film sau al unei povesti, ca esti un mare savant care primeste un premiu pentru descoperirea informatiilor din materialul studiat, ca vei fi felicitat de colegi sau parinti dupa obtinerea unei note bune, sau chiar mai departe, ca asimiland aceste noi concepte vei fi admis la facultatea din strainatate la care vrei sa inveti. Totul depinde doar de imaginatia ta. Eu, de exemplu, imi imaginam ce voi cumpara cu banii obtinuti din bursa de studiu, si brusc incepea sa-mi placa 

 2.Invata pe altcineva!

Expertii din domeniul invatarii rapide au descoperit ca cea mai eficienta metoda de a-ti fixa cunostintele este aceea de a le explica unei alte persoane. Daca esti capabil sa explici, cu cuvintele tale, ceea ce tocmai ai invatat, atunci poti sa fii sigur ca ai inteles in primul rand, si ca acele informatii vor ramane pentru mult timp in memorie. Eu am experimentat asta in studentie cand colega de camera ma ruga sa ii explic ceva la o materie pe care nu o invatasem inca, asa ca incercam sa-i inteleg problema citind notitele , apoi ii explicam cum vad eu lucrurile. In momentul in care ajungeam cu invatatul acolo, nici nu mai era necesar sa parcurg acel paragraf, pentru ca informatiile le stiam deja.

Daca nu ai cui sa explici, trebuie macar sa iti predai tie insuti noul material, reformuland textul si punandu-ti intrebari (“cum?”, “cine”, “de ce?”, “cand”, “unde”, “ei si?”). E bine sa-ti formezi deprinderea de citire interogativa vei intelege si vei memora mult mai bine.

3.Pune in practica!

Dupa ce ai terminat de lecturat textul, ia notite, fa o schema, lucreaza exercitii si probleme. Daca trebuie sa retii ani, fa o asociere cu date din viata ta, numere de telefon, asociaza ciferele unor litere din alfabet si formeaza cuvinte. Daca materialul contine nume, asociaza-le niste figuri, din viata ta, din filme sau povesti, da-le viata, pune-le caracteristici fizice: barba, ochi albastri, vorbeste ragusit, tuseste des :). Inventeaza povesti care sa urmareasca firul lectiei si spune-le cu voce tare. Aceasta tehnica da rezultate mai ales la istorie sau geografie.

La matematica si fizica, va trebui sa intelegi in primul rand formulele, sa le vezi logica, apoi sa le memorezi aplicandu-le practic.Daca imaginatia te juta, poti si aici sa te joci si sa construiesti o poveste pornind de la ele.

Eu o ajut pe fetita mea sa retina lectiile, facand gesturi largi, care sa-i sublinieze cuvintele, atunci cand repeta cu voce tare, in fata mea. Unele gesturi sunt chiar caraghioase, asa ca totul devine amuzant. Prin repetare, e suficient sa fac doar gestul ca ea sa-si aduca aminte cuvintele. Ancoreaza, astfel, vizual, momentul invatarii, isi aminteste de clipele amuzante si vin automat cuvintele care-i dau de furca. Mi-a spus ca functioneaza.

Vizualizeaza informatiile si iti vei imbunatati cu pana 90% capacitatea de intelegere si memorare.

 4.Invaţă în poziţia corectă!

Pentru a invata cat mai eficient, este important sa adopti si o pozitie corecta de studiu. Evita sa studiezi lungit in pat din doua motive:

-te va lua foarte repede somnul (am adormit de multe ori cu cartea pe piept, studenta fiind )

-creierul leaga contextul fizic de reactualizarea informatiilor. Daca dai examen la o masa este bine sa inveti in aceeasi pozitie, adica la un birou, nu intins in pat. S-au facut niste experimente pe scafandri, carora li s-a cerut sa reproduca anumite silabe. Daca le invatau stand in apa, le reactualizau mai bine sub apa. Daca le invatau la suprafata, isi aminteau mai bine pe uscat, nu sub apa.

Inca ceva, daca vei insisita si vei invata regulat in pat, vei ancora spatiul respectiv pe modul activ si nu vei mai putea adormi (pe baza aceluiasi principiu enuntat mai sus – creierul tau invata ca acolo trebuie sa fie cat mai treaz, ca sa poate asimila informatii)

5.Nu invata pentru note!

Exista un fenomen bizar, o lege a memoriei, care spune ca daca iti propui sa retii ceva pentru o anumita data (a doua zi, pana saptamana viitoare, pana la examen), iti programezi mintea sa stearga acea informatie dupa data respectiva. Am observat asta in sesiune cand, pe la ultimele examene eram intrebata de subiectele primului examen si nu-mi mai aminteam nimic, parca se dusese tot din minte!

Invata pentru tine, pentru viata, pentru persoana ce doresti sa devii. De fiecare data cand citesti ceva, intreaba-te : “La ce imi va folosi? Cum pot sa beneficiez de ceea ce am invatat? Ma face mai bun decat ieri, ma duce mai aproape de scopul meu?”

6.Organizeaza-te!

Stabileste cantitativ de la inceput cat ai de invatat. Aloca-ti timpul necesar pentru a repeta sau pentru a pune in practica, scade din intervalul pe care il ai la dispozitie si apoi imparte timpul ramas la numarul de minute, ore sau zile pana la momnetul examinarii. Obtii astfel norma de studiu pe unitatea de timp (pagini/ora, cursuri/zi). Studiile arata ca memoram cel mai bine informatiile de la inceput si de la sfarsit. De aceea, perioada de invatare e bine sa o imparti in calupuri de cate o ora, cu mici pauze de 5-10 minute. In acest fel, creierul tau va fi ajutat sa retina informatiile si iti vei aminti mai usor.

 7.Foloseste-ti memoria vizuala si auditiva!

Desi avem stiluri preponderente diferite de invatare, cu totii folosim intr-o masura destul de mare memoria vizuala si pe cea auditiva.

S-a facut un experiment in care unor subiecti li s-a cerut sa invete un text scris cu pix negru pe foi albe, iar altora acelasi text li s-a dat scris pe foi colorate. Cei care au primit foile colorate au invatat intr-un timp mult mai scurt si au retinut textul o perioada mai lunga de timp, decat ceilalti. Asta s-a intamplat datorita impactului vizual asupra creierului. Acesta va retine mai usor o informatie pe fond colorat decat pe una alb-negru.

Asadar, subliniaza, folosind culori, dar nu prea multe, anumite cuvinte, care pot fi : subiectul frazei, atributele si complementele care aduc o precizare absolut necesara, criteriile de clasificare, orice alt cuvant a carui semnificatie are importanta in context.

Poti face notite, in care sa-ti scrii ideile principale,tabele, grafice, desene, scheme cu ideile principale, orice material vizual potrivit pentru materia pe care o studiezi.

Memoria auditiva o stimulezi repetand cu voce tare sau ascultand aceeasi informatie de mai multe ori. Poti de asemenea sa apelezi la grupurile de studiu, in care va puneti intrebari si va repetati materia invatata, pe rand. Din pacate, la scoala, se intampla destul de des, ca profesorii, in loc sa explice, dicteaza, si astfel elevii sunt atenti la scris, fara sa proceseze informatia ce li se ofera.

8.Mananca bine si odihneste-te suficient!

De fiecare data cand aveam de invatat, mancam mult, des si beam multe lichide. De ce? O masina nu functioneaza fara combustibil, iar corpul uman e mult mai complex decat orice masinarie. Ca sa ai energie e necesar sa mananci suficient si sa satisfaci nevoile de glucoza din sange. Orice activitate intelectuala e asociata cu un consum ridicat de glucoza, combustibilul proceselor neuropsihice.

Nu exagera! Cu o noapte inainte de un examen, nu te indopa cu mancare nesanatoasa si nici nu abuza de dulciuri. Prea mult zahar poate “incetosa” creierul si te face lent si obosit a doua zi.

Nu uita sa te hidratezi! Bea apa la fiecare pauza si inainte de culcare.

Somnul este un factor foarte important, care poate influenta decisiv performanta. Cele mai bune ore de dormit sunt intre 22.00 si 1.00, deoarece in acest interval corpul secreta anumiti hormoni ce restabilesc echilibrul si relaxeaza mintea. Inainte de culcare, revizuieste-ti notitele, fa o scurta recapitulare a informatiilor acumulate peste zi. In acest fel, subconstientul va acumula mai multe idei, pe care le va depozita proaspete in memorie, pentru a doua zi.

9.Motiveaza-te!

Exista doua categorii de clasificare a motivatiei:

 -dupa localizare: interioara (intrinseca) sau exterioara (extrinseca).

Ca sa te mentii motivat intrinsec trebuie sa te mentii entuziast, sa inveti din placere. Trebuie doar sa gasesti scopul actiunii tale, sa te intrebi : “La ce e util?” Asa cum am spus si la punctul1, pacaleste-ti creierul. De ce ai face asta? Pentru ca nu depinde de exterior, si poti beneficia de energie nelimitata. E ca si cum telefonul tau nu ar mai trebui pus la incarcat niciodata. Cum ar fi asta?

Ca sa fii motivat din exterior, te gandesti la recompensa de dupa (note mari, vacanta, prestigiu, respect din partea profesorilor, un obiect pe care ti-l doresti, etc)

dupa directia motivatiei: dinspre (fugi de ceva) si inspre (te indrepti catre ceva)

Daca esti motivat “dinspre” atunci inveti ca sa: nu iei note mici, sa nu te faci de rusine, sa nu te certe parintii, sa nu pierzi locul la liceul, facultatea unde iti doresti sa studiezi, etc.

Iar daca esti stilul “inspre” inveti ca sa: fii mai bun intr-un domeniu, ca sa fii increzator la examene, ca sa fii apreciat, ca sa poti sa practici profesia dorita, etc.

10.Ai incredere!

Ultimul dar nu cel din urma lucru este sa ai incredere in tine. Daca ai parcurs pasii de mai sus, daca ti-ai facut un program si l-ai respectat, atunci rezultatele ar trebui sa apara imediat. De multe ori insa, intervine factorul emotional. O expunere in fata grupului, la un examen oral, o presiune prea mare, stresul, pot face dificila recuperarea informatiilor asimilate.De aceea, iti spun un truc pe care poti sa-l aplici inainte de momentul critic.

Seara inainte de culcare, sau in dimineata zilei de examinare, te asezi intr-o pozitie comoda, iti relaxezi corpul, iti alungi gandurile negative si incerci sa vizualizezi un moment din viata ta cand ai avut incredere in tine, cand te simteai perfect stapan pe situatie. Daca nu iti amintesti imagineaza-ti unul. Asociaza-te momentului respectiv, vezi cu ochii tai, asculta cu urechile tale, simte cu corpul tau. Poti sa te joci cum vrei, tu esti regizorul! In momentul cand simti cea mai multa incredere, fa un gest usor de reprodus (de ex, strange pumnul, atinge doua degete) si mentine pozitia 5-10 secunde. Imagineaza-ti apoi ca ai dat deja examenul sau ca a trecut ziua cu pricina, si tu ai obtinut doar note mari, pentru care esti foarte fericit. Colegii, profesorii si parintii te felicita, ti-ai atins scopul si totul este perfect. Repeta din nou gestul dinainte si bucura-te de victorie.

La momentul real de a doua zi, e destul sa faci din nou gestul anterior si te vei simti la fel de increzator, ca si in momentul imaginat. Incearca si vei fi surprins de rezultate!

Ce poti face chiar acum?

-invata sa fii curios

-preda altcuiva

-experimenteaza

-gaseste spatiul cel mai potrivit pentru studiu

-afla ce te motiveaza

-organizeaza-te

-foloseste-te de simturi

-ai grija de corpul tau

-ai incredere

Articolul a fost preluat de pe http://povestindmatematica.ro/stii-sa-inveti/.

Log in to comment
Discuss this article in the forums (0 replies).

Ştii sa inveti?

Ti-ar placea sa ai posibilitatea sa retii usor ce te intereseaza si sa poti sa-ti amintesti orice ai invatat, fara efort?

Stii ca odata ce ti-ai gasit stilul potrivit pentru tine, eficienta invatarii creste?

  • Primul pas e sa-ti faci testul de aici ca sa afli stilul de invatare potrivit pentru tine. Un studiu efectuat de Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

O scurta descriere a stilurilor de invatare dupa simturi:

 1.Vizual – trebuie sa lucrezi cu desene, scheme, sa subliniezi informatiile mai importante cu culori intense, sa ai permanent sub ochi ceea ce vrei sa retii

2.Auditiv – retii mai bine daca repeti cu voce tare, daca asculti inregistrari ale lectiilor sau daca invati cu altcineva, purtand discutii si punand intrebari

3.Tactil – trebuie sa scrii ca sa retii, iti place sa lucreze cu mainile, sa modelezi, sa desenezi, sa faci fise de lucru

4.Kinestezic – te misti mult, faci gesturi largi, experimentezi, folosesti instrumente, esti motivat de emotia descoperirii.

L-ai aflat pe al tau?

  •  O alta metoda de a distinge stilul individual de invatare e cea care ia in calcul emisferele cerebrale.

In functie de emisfera dominanta, acesta poate fi global, bazat pe emisfera dreapta sau analitic, bazat pe emisfera stanga. In acest sens, Miller spune ca cei cu un stil global „percep lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt orientaţi către oameni şi învaţă într-un context social”, pe cand cei cu un stil analitic “percep lucrurile prin părţile lor mai degrabă decât ca întreg şi impun o anumită structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor”.

Pe scurt, daca ai un stil global, inveti mai usor daca ti se prezinta intai conceptul, mai ales daca e introdus printr-o poveste si e insotit de exemple si reprezentari grafice, urmat de detalierea informatiilor. Daca inveti singur e bine sa stii despre ce doresti sa inveti, sa cauti ideea principala sau cuvintele chie din text, eventual sa citesti un rezumat, apoi sa aprofundezi lucrurile.

Iar daca esti analitic, inveti mai bine daca primesti informatiile secvential, pas cu pas, pana la intelegerea conceptelor. Cand studiezi singur, parcurgi toate materialele pe care le ai la dispozitie, iti fixezi unele idei pe masura citirii textului si refaci la urma intreaga structura. Iti foloseste sublinierea si fragmentarea textului.

Esti analitic sau sintetic (global) ?

  • O metodă simplă şi eficientă de acumulare de informaţii este aşa numita metodă RICAR (Răsfoire generală, Întrebări, Citire activă, Amintire, Recapitulare). Răsfoirea materiei presupune o primă lectură a lecţiei, fără pretenţia de a reţine neaparat ceva, vizualizarea datelor şi a schemelor (dacă există).

În cea de-a doua etapă, iti pui întrebări despre tema pe care o studiezi, urmând să găsesti răspunsurile la cea de-a doua lectură, numită citire activă. În timpul acesteia, se identifică răspunsurile, se fac corelări şi se diferenţiază informaţiile principale de cele secundare.

Amintirea, penultima etapă, are ca scop memorarea, aşa că ia notiţe finale, în aşa fel încât, la ultima etapă, cea de recapitulare, să poti sa redai cu uşurinţă întreaga informaţie.

  •  Invatamantul actual pune accentul doar pe inteligenta logico-matematica sau cea lingvistica. Insa astea sunt doar doua dintre cele opt inteligente descrise de Howard Gardner. El a evidentiat si inteligenţele spaţială, muzicală, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă, la fel de valoroase.

Dupa Gardner, exista opt tipuri de inteligenta multipla:

 1.Inteligenta logico-matematica: capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel mai adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.Un elev cu tipul acesta de inteligenţă are plăcerea de a rezolva probleme, de a lucra cu cifre; raţionează inductiv şi deductiv; are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile; realizează calcule complexe; are gândire ştiinţifică.

 2.Inteligenta lingvistica: e legata de stăpânirea limbii si include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.Un elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă jocuri de cuvinte.

 3.Inteligenta spatiala: capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limitează la domeniile vizuale – Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copiii care nu pot vedea.Un elev cu tipul acesta de inteligenţă are imaginaţie activă; îşi formează imagini mentale (vizualizează); se orientează uşor în spaţiu; are percepţii corecte din diferite unghiuri; reprezintă uşor grafic prin pictură, desen.

 4.Inteligenta muzicala: exprimă gradul de sensibilitate la sunet şi capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fundamentele acestui tip de inteligenţă. Elevul din această categorie apreciază structura muzicii şi a ritmului; are “scheme” sau “cadre” pentru auzirea muzicii; este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale; recunoaşte, creează şi reproduce sunete, ritmuri, muzică, tonuri şi vibraţii.

 5.Inteligenta corporal-kinestezica: include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi tactile. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă îşi poate controla în mod voluntar mişcările corpului; îşi poate programa mişcări ale corpului; face uşor legătura dintre corp şi minte.

6.Inteligenta interpersonala: reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Elevii au deprinderi de comunicare nonverbală, deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în grup, capacitatea de a avea încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri comune.

 7.Inteligenta intrapersonala: presupune capacitatea de a avea o reprezentare de sine corectă (de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe), de a avea conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-ţi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare. Elevii din această categorie pot fi recunoscuţi pentru că au capacitate de concentrare; au tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare; sunt conştienţi de propriile sentimente; au abilităţi de gândire, se concentrează uşor, învaţă singuri prin metode individualizate.

8.Inteligenta naturalista: se sesizeaza la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din aer liber. Elevii din această categorie se recunosc pentru că au dezvoltat simţul de comuniune cu natura; recunosc şi clasifică elementele naturii; apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii.

In care te regasesti?

  • Un alt model de stiluri de învăţare este modelul Felder-Silverman. Acest model ia înconsiderare patru tipuri de procesare a informaţiei: activ, reflexiv, practic, abstract.

Fiecare din aceste tipuri are o preferinţă manifestată pentru un tip special de abordare a informaţiei noi. Elevul activ preferă să manipuleze şi să încerce să lucreze cu informaţia, să experimenteze, în timp ce elevul reflexiv tinde să se concentreze pe aspectele teoretice, să speculeze asupra posibilelor rezultate.

O altă abordare este legată de diferenţa dintre cei ce învaţă intuitiv (prefera lucrurile abstracte) şi cei ce sunt axaţi pe sesizarea elementelor concrete (merg pe aplicabilitatea practica a lucrurilor).

Care ti se potriveste?

Asadar, ti-ai identificat stilurile de invatare potrivite?

Articolul a fost preluat de pe http://povestindmatematica.ro/stii-sa-inveti/.

Log in to comment
Discuss this article in the forums (0 replies).
Copyright © 2013. ABC Math Rights Reserved.